Taierea vitei de vie

Taierea reprezinta una dintre cele mai importante lucrari, prin care se inlatura anual o mare parte din lemnul crescut pe butuc (circa 80-85%) ; elementelor ramase li se reduc dimensiunile si li se schimba pozitia relativa, in scopul reglarii proceselor de crestere si fructificare.
In conditiile in care vita de vie ar fi lasata sa creasca in stare libera, fara a se interveni prin taieri, s-ar manifesta tendinta acesteia de a-si ridica, in timp, vegetatia catre varf, degarnisandu-se la baza. S-ar forma struguri de dimensiuni mici, care acumuleaza putine zaharuri, iar masa vegetativa s-ar dezvolta excesiv, in detrimetrul rodirii.
Prin efectuarea taierilor in uscat se evita astfel de riscuri, urmarindu-se o serie de obiective, si anume:
- mentinerea productiei la un nivel relativ constant, conservarea potentialului de productie si eliminarea posibilitatilor de aparitie a alternantei de rodire; prin taieri se urmareste asigurarea elementelor de rod necesare realizarii productiei de struguri in anul in curs, lemnul de rod pentru recolta anului urmator, cu asigurarea longevitatii butucilor;
- realizarea si mentinerea formei date butucului in primii ani de plantare; prin taieri este transformata, in mod fortat, cresterea de liana in forme de arbust sau tufa;
- pastrarea unui echilibru intre procesele de crestere si cele de fructificare; la butucii supusi taierilor , o proportie sporita de asimilate este destinata fructificarii;
- obtinerea unei productii de buna calitate, cu struguri mai mari, uniformi, cu acumularea uneii cantitati mai mari de zaharuri si un continut mai mic de aciditate.
Prin taierile aplicate an de an se reduce durata de viata a butucilor, mai ales atunci cand sunt incorect practicate.